Sinceritatea absoluta


Alexandru Grivei Blog, Blogging in Romania, Proiectia / vineri, iulie 29th, 2011
o fata si un baiat
sinceritate absoluta

Cand nu suntem sinceri?

Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută. – Charles Baudelaire 

l.e. Lumea este vie. Am ajuns sa cred ca noi suntem cei morti. Asta nu e sinceritate insa. E o ineptie pe care o spun doar pentru a va contraria si pentru a starni reactii. Toti suntem vii, mai mult sau mai putin.  [ by Daniel Ionescu ]

Parerea mea este ca sinceritatea, in sensul absolut, nu exista. Oamenii au tendinta de a minti sau de a deforma adevarul, asta ca sa ma exprim mai elegant sau, mai degraba voalat. E in natura umana sa „cosmetizam” adevarul sau sa relatam o „poveste mai frumoasa”. Cele mai ciudate mi se par minciunile in spatele carora exista bune intentii. Este un paradox ciudat; minti pe cineva, actiune care raneste persoana respectiva, cu scopul de a-i face bine. Recunosc, am facut-o de multe ori si eu, in ideea ca protejez pe cineva, insa am ajuns sa cred ca e o prostie.

Oamenii se mint de la prima intalnire. Indiferent ca este vorba de o relatie de afaceri, de prietenie, de iubire etc. Prima intalnire dintre doi oameni porneste cu minim o minciuna din partea fiecaruia. Sensul absolut al sinceritatii nu exista. Si, de fiecare data, pentru orice minciuna se gasesc explicatii, motive, ratiuni. In realitate, daca am spune de fiecare data adevarul, fara chiar si cea mai mica omisiune, probabil am avea relatii mai simple, mai corecte…mai albe.

O fata cunoaste un baiat. Creionand scurt un scenariu in care ea il cunoaste pe el, il place, ii trezeste anumite simturi, resimte un fior la vederea lui, el la fel pentru ea, cei doi vor ajunge inevitabil la o prima intalnire. Prima intalnire este cel mai important moment pentru ei, amandoi se gandesc ca trebuie sa fie impecabili, sa se prezinte asa cum pot ei mai bine. Din cauza acestei dorinte nestavilitoare de a se face placuti de celalalt, amandoi isi vor minti, inevitabil, chiar si marunt, partenerul. Astfel, un sentiment superb, o dorinta puternica, se transforma intr-un prilej de a minti.

l.e. m-a obsedat un timp ideea asta a sinceritatii, astfel incat am ajuns, ca atunci cand cunosc pe cineva, sa exagerez unele parti negative ale vietii mele in ideea de a fi absolut sincer…insa si asta e tot minciuna, nu? 

6 Replies to “Sinceritatea absoluta”

  1. Sinceritatea absoluta poate exista intr-un singur caz, fata de noi insine. Dar, e nevoie de multa munca. Iar in relatiile cu cei din jur, e buna omisiunea. Nu toti pot face fata sinceritatii unora.

  2. Inseamna ca you haven’t met me :)) Eu am obiceiul foarte prost, zic unii, dar bun, zic eu, de a spune mereu sincer tot ce ma deranjeaza, tot ce simt si tot ce ma reprezinta. Uneori nu e indicat sa fii chiar atat de sincer… nu toata lumea apreciaza asta. Iar tu, nu mai exagera partile negative ale vietii tale, dupa ce ca-s negative… le mai si exagerezi? Care-i rostul?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *