Plimbare pe Christian Tell


Alexandru Grivei Blog, Blogging in Romania, Bucuresti, Bucuresti interbelic / marți, iunie 5th, 2012
Str. G-ral Christian Tell

Dupa-amiaza aproape de duminica (de luni de fapt, dar o luni libera este aproape o duminica), temperatura de vara, cer senin si o plimbare prin centrul bucurestiului, mai exact pe strada Christian Tell. Generalul Christian Tell, cel ce da numele strazii, a fost parte marcanta a revolutiei de la 1848, impreuna cu Gh.Magheru, N.Balcescu sau Ion Ghica. Strada ce astazi ii poarta numele incepe din bulevardul Dacia si continua pana in apropierea Pietei Amzei.

Christian Tell reuseste sa adune la un loc, intr-o sinteza de rigurozitate matematica, cam tot ceea ce reprezinta Bucurestiul; istorie, oameni ai strazii, cladirii lasate in paragina, importanta, lux si scandaluri politice. Simplificand, o plimbare pe Christian Tell este ca o trecere de la agonie la extaz.

st. Christian Tell

Dupa primii cinci metrii iti lasa impresia unei strazi interbelice, peste care timpul nu a trecut, linistita si boema. Inaintand zarim pe partea dreapta celebra mostenire a matusei Tamara. Celebru subiect de cancan politic, dezmierdanduse maiestuos cu razele Soarelui, parca special alese sa o lumineze, ne duce cu gandul la controversata politica a acestei tari. Este un paradox sa fie amplasat tocmai pe o strada ce poarta numele lui Christian Tell. Pe stanga Bibleoteca Metropolitana Bucuresti, filiala Ion Creanga, un loc parca usor rusinat in fata vremurilor noastre, dar care, nu prin marime sau extravaganta, impune cumva respect. Lasandu-le in urma, dupa vreo 50 de metrii ajungem la intersectia cu strada Amzei. Intersectie delimitata de patru puncte importante. Unul dintre puncte este Biserica Amzei, lacas de cult construit in secolul XIX, cu o arhitectura specifica erei, foarte bine ingrijita. Vis-a-vis de biserica gasim

Croitorie

o Croitorie. Este destul de rar ca intr-un oras impanzit de farmacii, banci si sali de joc sau pariuri sportive, sa dscoperim o astfel de pravalie. Raritatea acestui loc m-a convins sa-l alatur celorlalte si sa-l denumesc punct important. Au mai ramas doua puncte. Unul, care banuiesc nu necesita nicio descriere a importantei si maretiei sale este Ambasada Franceza. Iar ultimul, probabil cel mai in voga si cel mai curtat de scandlurile mondene din urma cu o suta de ani, este cladirea in care a locuit Mita Biciclista. Mita Biciclista, probabil cea mai cunoscuta curtezana a Bucurestiului, un fel de Cleopatra a perioadei interbelice, cea care a contrazis invataturile doctorului Felix, care a actionat contrar vremurile si a varsat pe tabloul Micului Paris o picatura de modernism,

Mita Biciclista

emancipare si nebunie. Cu o arhitectura impresionanta si impozanta demna, aceasta cladire monumentala este cel de-al patrulea punct important al intersectiei. Trecem de intersectie, si dupa nici o suta de metrii, pe partea stanga a trotuarului, niste cetateni frigeau mici pe un gratar improvizat. Aceasta este epopeea Bucurestiului, acesta este mixul de cultural vest european condimentat cu apucaturi si indeletniciri orientalo-nomade. Gratarul ardea chiar vis-a-vis de blocul in care a trait si creeat Nichita Stanescu– lucru evidentiat de o pancarda de marmura amplasata intre o conducta de gaze si un panou electric Asadar, strada Christian Tell se termina cu blocul in care a locuit Nichita

Gratar

Stanescu si teatrul Ion Creanga. daca am continua calatoria am ajunge in Piata Amzei, ne-am intersecta cu strada Mendeleev si am pasi timid pe bulevardul Magheru. Intr-o alta zi cu soare, povestea va continua. Pana atunci, aceasta plimbare nu face altceva decat sa intareasca teoria mixului de civilizatie, societate si istorie pe care il prezinta Bucurestiul.

Va urma

 

Poze efectuate de Alexandra Gheorghe, careia ii multumesc pentru plimbare

Chinezu Groparu LunaPatrata Questioare NeaCostache Alex Aliceee Roxy Inproba Simona Alina

One Reply to “Plimbare pe Christian Tell”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *